Bucureşti, 13 septembrie 2013
Magiunul de prune Topoloveni, cel mai premiat internațional produs tradițional românesc, a primit cu ocazia intrării în anul centenar, urări de mulți ani de la: ministrul Mariana Câmpeanu, soprana Felicia Filip, prof. univ. dr. Gh. Mencinicopschi, academician Ovidiu Bojor, atleta Monica Iagăr, de la numeroși consumatori fideli și de la alți oaspeți de seamă, care au participat la lansarea pe piață a primei șarje de magiun de prune Topoloveni BIO.
În 12 septembrie a avut loc la Fabrica de Magiun Topoloveni tradiționala Zi a Porților Deschise, sărbătorită în fiecare an de compania SONIMPEX TOPOLOVENI în debutul noii producții a Magiunului de prune Topoloveni. În acest an, evenimentul a marcat intrarea Fabricii în cel de-al 100-lea an de existență și în ”era” BIO, prin lansarea pe piață a primei șarje de Magiun de prune Topoloveni certificat BIO.
Participanții prezenți la evenimentul Ziua Porților Deschise din acest an au avut ocazia să viziteze interiorul fabricii în timp ce se prepară magiunul de prune și au putut constata punând mâna pe pereții cazanelor, că temperatura de preparare permite atingerea acestora – ceea ce înseamnă că în produsul finit nu sunt distruse prin fierbere intensivă (la temperatură mare) calitățile nutriționale ale prunelor proaspete. De asemenea, cei prezenți au degustat magiunul de Topoloveni BIO și preparatele special pregătite pentru această ocazie deosebită.
Printre iubitorii magiunului de Topoloveni care au semnat în Cartea de Onoare a fabricii și au aflat direct de la directorul de producție d-na Cecilia Găgeanu și de la d-na Bibiana Stanciulov (asociatul unic al SONIMPEX TOPOLOVENI) care sunt etapele procesării și fluxurile tehnologice stricte pentru prepararea magiunului de Topoloveni BIO, s-au numărat: D-na ministru al Muncii Mariana Câmpeanu, dl. deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, dl. deputat Mircea Drăghici, dl. deputat Radu Vasilică, dl. senator Constantin Tămagă, Dl. Cristian Soare – prefect al județului Argeș, dl. Ion Burnei – subprefect al județului Argeș, dl. Constantin Niculescu – președintele Consiliului Județean Argeș, dl. Liviu Mușat – președintele Agenției pentru Dezvoltare Reginală Sud-Muntenia, d-na Elena Petrescu – consilier al d-nei ministru Maria Grapini, dl. Radu Ghina – consilier al Casei Regale a României, D-na Conf. Dr. Nastasia BELC – director general al Institutului de Bioresurse Alimentare, delegația de la Centrul Naţional pentru Încercarea şi Expertizarea Produselor LAREX, condusă de dl. director Cristian Brăiloiu, d-na Lucia Romanescu – director executiv Oficiul Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești, dl. prof. univ. dr. Gh. Mencinicopschi, dl. academician farm. Ovidiu Bojor, d-na Gabriela Berechet – doctor în inginerie alimentară, soprana Felicia Filip, vedetele Iuliana Marciuc și Nico, atleta Monica Iagăr și nu în ultimul rând reprezentanți ai celor mai importante mass-media din țară.
În cadrul evenimentului s-a organizat o licitație cu prăjituri cu magiun de Topoloveni, aduse de participanți, iar banii rezultați au fost donați echipei de șahiști a Centrului de Primire în Regim de Urgență Cireșarii II București. Participantele care s-au implicat și au adus prăjiturile licitate au fost răsplătite de SONIMPEX TOPOLOVENI cu câte 6 borcane de magiun pentru fiecare platou, Cofetăria Laura din Pitești donând copiilor instituționalizați și un tort, pe lângă platourile cu prăjituri aduse pentru licitație. De asemenea, pentru efortul de a veni la eveniment și de a cunoaște beneficiile hranei sănătoase, compania SONIMPEX TOPOLOVENI a recompensat copii instituționalizați de la Centrul de Primire în Regim de Urgență Cireșarii II București și de la centrul din Topoloveni cu câte un butoi de 250 kg cu magiun de Topoloveni.
BMW România și-a alăturat imaginea Magiunului de Topoloveni și a conturat prin prezența celor două autoturisme BMW X1 la eveniment simbolul lucrului bine făcut românesc care se îndreaptă cu pași repezi spre export, spre piața competitivă europeană.
În discursurile lor, invitații au făcut următoarele aprecieri:
Dl. Gheorghiță Boțârcă, primar al orașului Topoloveni: ”Magiunul de prune Topoloveni vine din vremurile în care strămoșii noștri nu știau ce înseamnă pesticide, ierbicide, fungicide.”
”Să știți că să muncești două luni într-un an și să poți să trăiești un an de zile din această muncă, nu este ușor. De la începutul culesului prunelor și până la ultima prună adusă în această fabrică, ciclul se încheie cam în 40-50 de zile. Ce vor face oamenii aceștia minunați? Sunt bogați prin produsul pe care-l fac, sunt iubiți, dar sa știți că sunt săraci, pentru că munca lor nu a fost cu adevărat răsplătită niciodată.”
Dl. prof. univ. dr. Gh. Mencinicopschi: ”Ce înseamnă un aliment ecologic în accepțiunea legislației de astăzi? Înseamnă un aliment obținut într-un sistem agroalimentar controlat, monitorizat de la sol, apă, aer, procesare, până când ajunge pe masa consumatorilor. Un aliment biologic, ecologic sau organic – denumirile sunt juridic echivalente în legislația românească – practic ne garantează că mâncăm un aliment liber de poluanți. În condițiile în care mediul înconjurător global este poluat, este foarte greu să consumăm alimente libere de acești poluanți. Pe lângă poluanți, avem și o altă categorie de substanțe, care de asemenea nu sunt sigure – așa cum se clamează – este vorba despre aditivii alimentari, cunoscuți sub denumirea de E-uri. Iar acele E-uri pot fi conservanți, aromatizanți, coloranți, substanțe de îngroșare, sunt aprox. 25 de familii funcționale de substanțe chimice în special de sinteză, care – CULMEA – nu ajung în mod accidental în aliment așa cum ajung contaminanții, fie ei biologici, fie fizici sau chimici, ajung prin voința noastră: se adaugă în alimentele procesate pentru a le conferi în primul rând ceea ce se cheamă SELF LIFE, adică să stea mult pe raftul magazinului, dacă se poate și 10 ani, deci să nu se strice, să aibă conservabilitate. Apoi să aibă o calitate senzorială deosebită, să fie atrăgătoare, să fie gustoase, savuroase, să aibă o anumită textură, dacă se poate cât mai onctuoasă, dacă se poate o textură care să ne permită nici să nu mai mestecăm alimentele, pur și simplu să ajungem la stadiul de la care am pornit: să bem alimentele. Noi nu conștientizăm că foarte multe alimente procesate au aceste caracteristici, dar mai grav este că acești aditivi alimentari creează dependență, adică comportamente compulsive, adică nu poți să-ți reprimi dorința de a le tot mânca. În termenii marketingului asta înseamnă că vom deveni niște consumatori fideli, deci fidelizează consumatorul, dar îl și îmbolnăvește – din păcate.
Cele mai periculoase boli sunt cele care nu dor – cancerul evoluează 20-30 de ani și nu doare; când a început să doară, e deja prea târziu. Alimentul prea procesat, prea aditivat, prea creat să fie un drog (și chiar se adresează teritoriilor cerebrale, la fel ca și drogurile) ne omoară în rate. Dacă ne-ar omorî imediat ar fi foarte bine, sau dacă ne-ar face imediat un rău am merge la medic, dar după ani și ani aceste alimente își arată colții prin așa-zisele boli ale civilizației moderne, bolile cronice, ale sistemului cardio-vascular (hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral, infarct de miocard); din păcate la cardio-vasculare suntem pe primul loc în U.E. – mă refer la mortalitatea prin boli cardio-vasculare; la unele forme de cancer – în special cancerul colo-rectal suntem din nou pe primul loc, la cancere hormonodependente – cancere genitale, cancer de sân; suntem din păcate pe locul 3 în U.E. la obezitate, acum 10 ani eram pe locul 24, eram încă bine, eram încă un popor suplu; dar mai grav este că copiii, nepoții noștri au devenit supraponderali sau obezi, ceea ce crește enorm riscul apariției bolilor cronice de care am vorbit.
V-am spus aceste lucruri pentru a face o antiteză între ceea ce mâncăm fără să conștientizăm și ceea ce se întâmplă aici – un aliment ancestral, un aliment care face parte din cultura poporului nostru, pentru că calitatea alimentelor este astăzi un concept atât de reducționist și atât de interpretat de fiecare în scopurile proprii încât nu mai spune nimic. Adevărata calitate a alimentului trebuie să includă o dimensiune ecologică – adică alimentul trebuie să vină din zone unde solul, aerul, apa sunt curate, nu sunt poluate. Apoi alimentul trebuie să aibă o entropie mică și o anumită informație a matricei alimentare. Dar ușor de înțeles sunt celelalte trei mari categorii de atribute ale calității alimentului: calitatea senzorială – astăzi alimentele sunt mult prea bune, sunt atât de bune încât nu ne mai putem opri din a le mânca, pentru că la nivel neuro-hormonal abolesc echilibrul între sațietate și foame. Apoi este calitatea nutrițională, despre care nimeni nu vorbește: mâncăm, dar trebuie să ne mai și hrănim. În decursul unei zile alimentele trebuie să ne aducă peste 50 de nutrienți esențiali. Dar alimentul trebuie să aibă și o dimensiune culturală – iată magiunul este un aliment care definește cultura românească, noi ar trebui să mâncăm ca românii, pentru că este evident că nu vom mai putea fi români dacă mâncăm ca japonezii. (…)
Alegerea mâncării este o un act prin care facem de fapt o alegere de viață sau de moarte. Ar trebui să alegem viața, prin acest produs tradițional românesc sănătos, magiunul de prune Topoloveni.”
Dl. Radu Ghina, consilier al Casei Regale a României: ”Este îmbucurător să vezi că în România cineva păstrează o rețetă și o tradiție veche de 100 de ani, în timp ce alții, în altă parte a României, încearcă să distrugă patrimoniul. Este îmbucurător să știi că există oameni de afaceri în România, care pun calitatea înaintea cantității și a profitului, chiar daca asta înseamnă să se lupte cu firme din Germania… Trebuie să știe și doamna Stanciulov și restul oamenilor care lucrează aici că tot ce au obținut până cum nu este doar un titlu de laudă, este o obligație pe care ei trebuie să o ducă mai departe, trebuie să-i facă pe politicieni să înțeleagă că inițiativele de acest gen trebuie spijinite și trebuie să facă media românească să înțeleagă că aceste branduri fac bine României și trebuie susținute tot timpul.”
D-na Lucia Romanescu, director executiv Oficiul Național al Produselor Tradiționale și Ecologice Românești: ”Magiunul de prune Topoloveni a dobândit prima recunoaștere la nivel european a calității datorate originii geografice a denumirii unui produs românesc. Colectivul nostru de speciliști lucrează în continuare pentru protecția la nivel european și a altor denumiri de origine protejată; în momentul de față sunt în parcurs Cârnații de Pleșcoi și Telemeaua Tradițională de Ibănești. Noi avem produse multe care merită recunoașterea europeană!”.
Dl. Ion Burnei, subprefect al județului Argeș: ”Evenimentul marchează un succes românesc, un succes argeșean care ne face cinste.”
Dl. deputat Bogdan Niculescu-Duvăz: ”Trebuie să-i mulțumim cu toții doamnei Bibiana Stanciulov pentru acest succes românesc. Ne aflăm în fața unui exemplu de succes românesc, obținut cu perseverență, hărnicie și dăruire, în pofida multor frâne pe care le-au avut de depășit. Îi urăm magiunului de Topoloveni ani mulți de acum încolo!”
D-na ministru al Muncii Mariana Câmpeanu: ”Eu cred că astfel de evenimente, de produse, ar trebui să fie într-un număr mult mai mare. Exemplul acesta ar trebui popularizat într-o măsură mult mai mare şi trebuie să înţelegem pentru totdeauna că românii fac lucruri minunate. Ne-am uitat atâta timp la gemurile acelea frumos colorate din occident şi nu erau decât decât o zeamă cu zahăr şi cu coloranţi şi minunile pe care le are România le-am dat deoparte. Eu mă bucur că am început să redescoperim ce înseamnă produsele româneşti, ce înseamnă gândirea românească, ce înseamnă sufletul românesc şi de aceea sunt alături de dumneavostră şi mă bucur foarte mult că acest produs există pe piaţă şi a început să fie apreciat şi în occident”.
Dl. Constantin Niculescu, președintele Consiliului Județean Argeș: ”Mă bucur că țineți ca această sărbătoare să aibă loc în fiecare an: porți deschise pentru un lucru bine făcut. Trebuie să recunoaștem că acest colectiv vrednic și cu multă inițiativă reușește să reziste într-o asemenea perioadă economică, când nu sunt asigurate condiții optime de dezvoltare a activităților economice, într-o bulversare de reguli, de legi.”
Dl. Liviu Mușat, președintele Agenției pentru Dezvoltare Reginală Sud-Muntenia: ”Încercăm pentru programul 2014-2020 să-i convingem pe toți factorii responsabili că industria alimentară trebuie să fie una din ramurile importante ale economiei din regiune. Avem județe cu potențial complementar în această industrie atât de importantă și eu cred că nu trebuie să ne fie frică să declarăm industria alimentară ca prioritate pentru regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Însă pentru aceasta ne trebuie și competitivitate – și acest lucru se întâmplă la Topoloveni – este vorba despre excelența pe care o dă magiunul, dar avem nevoie de colaborarea mediului academic, mediului de cercetare, pentru că pentru a putea penetra piețele europene, avem nevoie și de productivitate și de calitate. Sper ca toate aceste lucruri să se întâmple, sper ca în plin campionat mondial de regionalizare, în afară de hărți, responsabilii noștri de la toate nivelurile să ne ofere și posibilitatea de a duce cît mai mulți din banii europeni către mediul de afaceri, pentru că acolo se fac locurile de muncă, acolo se face produsul intern brut al României.”
D-na Gabriela Berechet, doctor în inginerie alimentară: ”După 23 de ani de la Revoluție, când vechea industrie alimentară românească – ce a pregătit mii de ingineri de industrie alimentară a capotat – un sociolog și-a aplecat privirea asupra tehnologiilor și a tehnologilor. Poate că nu dă în mod direct locuri de muncă unui număr mare de angajați dar gândiți-vă la factorul multiplicator al locurilor de muncă pe care le întreține această mică fabrică: producătorii de echipamente, de ambalaje, de hârtie, de navete, de transportatori și toate celelalte industrii conexe, care susțin un produs. În calitatea mea de manager al echipei naționale de bucătari, am promovat produsul încă din 2010 la Campionatul Mondial de Gastronomie, unde magiunul de Topoloveni a fost prezent atât în sosurile care însoțeau preparatele de bază, cât și în deserturi. Pralinele, petit food-urile cu magiun de Topoloveni au demonstrat versatilitatea unui produs care nu întâmplător, datorită gustului său excepțional, a căpătat validarea europeană la ITQI. Produsul românesc Magiun de Topoloveni este mai degrabă cunoscut în străinătate decât în România și din păcate acest exemplu de bune practici nu este copiat, ci este sabotat de către concetățenii noștri, românii, care se uită pe rafturile magazinelor și văd un produs pe care scrie Magiun de Topoloveni – care costă 23 de lei și văd un alt magiun care costă 4 lei și-l cumără pe ăla de 4 lei, care nu are niciu fel de legătură și nimeni nu-i dă susținerea pentru protecție în fața concurenței neloiale. Așa că mulțumesc inimoaselor care țin morțiș să demonstreze că țara asta nu are doar aur, și uraniu și argint și gaze de șist, are multe circumvoluțiuni cerebrale, care dau niște produse care fac cinste României!”
Dl. academician Ovidiu Bojor: ”Să căutăm aurul în magiunul de Topoloveni, în grâu, în porumb, în rapiță, în soia, NU SĂ DEMOLĂM MUNȚII! Suveranitatea asupra bogățiilor naturale trebuie să fie a românilor, nu a străinilor!”