10 ani de excelență românescă la Topoloveni: de la „Marca de Aur” la „Superior Taste Award”
10 ani de excelență românescă la Topoloveni: de la „Marca de Aur” la „Superior Taste Award”
București, 7 septembrie 2012
Ca în fiecare an, și la acest început de toamnă, Fabrica de magiun Topoloveni și-a deschis porțile pentru a permite consumatorilor fideli și celor interesați, să vadă cum se produce prima șarjă de magiun din anul 2012. Cei peste 200 de vizitatori au putut observa întregul flux de fabricație al acestui produs tradițional românesc, 100% natural, obținut doar din prune proaspete, produs care respectă rețeta originală, veche de peste 100 de ani.
În urmă cu 10 ani, Magiunul de prune Topoloveni primea prima distincție de după achiziționarea vechii secţii de magiun de la Topoloveni de către compania SONIMPEX SERV COM, premiu care îi recunoștea calitățile superioare: „Marca de Aur” din partea Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR) avea să fie simbolul sub care s-a derulat deceniul prolific ce i-a urmat, din punctul de vedere al recunoaşterii naţionale şi internaţionale a calităţilor nutriţionale şi de gust ale acestui produs.
Cei 10 ani de succes ai mărcii de aur Magiun de prune Topoloveni au fost celebraţi cu ocazia evenimentului Ziua Porţilor Deschise, la care au participat peste 200 de vizitatori, oficialităţi şi reprezentanţi mass-media. Printre oaspeţii care au dat curs invitaţiei doamnei Bibiana Stanciulov – director general şi asociat unic al fabricii SONIMPEX SERV COM din Topoloveni – de a participa la eveniment, s-au numărat: Vladimir Mănăstireanu (vicepreşedinte al Autorităţii Naţional Veterinare), Henorel Dicu (director Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), Liviu Muşat (Director ADR Sud Muntenia), Constantin Nicolescu (preşedintele Consiliului Judeţean Argeş), Gheorghiţă Boţârcă (primarul oraşului Topoloveni), prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi (directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti), reprezentanţii Casei Regale a României – domnii Radu Ghinea, consilierul Majestăţii Sale Regele Mihai I al României şi Ion Tucă, directorul Casei Regale şi colaboratorii apropiaţi, dintre care amintim – Dr. Ing. Gabriela Berechet (director general Compania de Investiţii pentru Turism), Alina Varadi (nutriţionist, www.casabio.ro), Marian Cioceanu (preşedintele Asociaţiei BIO România www.bio-romania.org), Aurel Tănase (preşedintele Patronatului ROMCONSERV) ş.a.
***
Constantin Nicolescu: În fiecare judeţ din România ar trebui să existe un om care să promoveze România aşa cum o face doamna Stanciulov, fabricând astfel de produse.
Vladimir Mănăstireanu: Vă felicit în numele Guvernului României şi al meu personal şi vă urez la cât mai multe aniversări!
Liviu Muşat: Sunt deosebit de mândru şi de bucuros că mă aflu în locul unde se plămădeşte unul dintre cele mai expresive, cele mai importante produse prin care numele ţării nostre este astăzi cunoscut în Europa şi nu numai. Şi vedem – din ce în ce mai greu acest lucru este posibil, dar unul dintre cei care ne ajută să ieşim astăzi în lume cu fruntea sus este Magiunul de Topoloveni şi voi toţi cei care îl realizaţi aici.
Henorel Dicu: Aţi făcut din produsul Magiun de prune Topoloveni port–drapelul produselor tradiţionale româneşti, prin promovarea la nivel european. Vă dorim să fiţi sănătoşi ca să puteţi să oferiţi în continuare produse sănătoase şi plăcute pentru gust, celor care ştiu să mănânce sănătos şi gustos.
Radu Ghinea: Majestatea Sa Regele este fericit ori de câte ori află că o companie românescă se bucură de renume internaţional, de apreciere. Faptul că societatea de la Topoloveni a devenit în urmă cu trei ani furnizor al Casei Regale se datorează unui singur lucru: calităţii produselor. Le dorim succes şi să păstreze această tradiţie a transparenţei.
***
Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi: „Atenţie la obişnuinţele alimentare ale copiilor!”
În mesajul său, dl. prof. univ dr. Gheorghe Mancinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti – cel care a analizat în multiple rânduri Magiunul de prune Topoloveni sub aspect nutriţional – a atras atenţia asupra riscurilor pe care le generează consumul dulciurilor „albe” (nesănătoase) de către copii, afirmând: „Ce face orice părinte sau bunic? Oferă copiilor un dulce. Din păcate şi din nefericire oferă un dulce ca recompensă sau ca sa scape de o anumită situaţie inconfortabilă pentru ei (când copilul chiar se dă cu funduleţul de pământ) – asta este o dovadă a unui egoism al nostru, în acel moment nu ne mai gândim la sănătatea copilului, ci la liniştea noastră, care în timp va distruge sănătatea copilului. Dar de fapt ce dăm copilului? Dăm un aliment alb. Feriţi-vă de alimentele albe! Ce este un aliment alb? Este un dulce modern, un produs alimentar făcut din zaharuri: zaharoză, glucoză, dextroză, sirop de porumb – unul dintre cei mai nocivi edulcoranţi, în ciuda faptului că este natural, pentru că nu are nici o legătură fructoza din siropul de porumb cu fructoza din fructe. Aceste dulciuri albe sunt omniprezente în viaţa noastră, a copiilor noştri: le vedem pe ecranele televizoarelor, unde publicitatea la produsele alimentare ne spune că <doar gustul contează>, ceea ce este o minciună grosolană, dar care este înghiţită foarte uşor de foarte mulţi dintre noi. (…) Dar dulciurile acestea albe mai conţin şi foarte multe grăsimi şi sodiu – sare – care exacerbează gustul şi le fac pe aceste dulciuri artificiale extrem de aditive, adică sunt un fel de droguri care creează comportament alimentar compulsiv – nu te poţi abţine să-l mănânci; după ce i-ai dat copilului, degeaba-i dai fruct sau magiun, că nu mai vrea. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenţi cu ce începem ca dulce în alimentaţia copiilor.”
Prof. Mencinicopschi – cea mai credibilă voce în materie de nutriţie sănătoasă din România – îi sfătuieşte pe părinţi să acorde o atenţie deosebită formării unui comportament alimentar sănătos al copiilor lor: „Părinţii ar trebui să ştie că până la 10-11 ani se formează comportamentul alimentar al unui om. Copilul nu îşi constuieşte singur un comportament şi un stil de viaţă sănătos. Copilul nu are discernământ; în comportamentul lui, copilul imită ceea ce vede. Degeaba îi spunem <nu mânca>, dacă noi mâncăm! Deci mediul familial trebuie să facă în aşa fel încât copilul să nu fie tentat de astfel de alimente. Copilului trebuie să i se explice de ce nu este bun, nu trebuie să i se interzică aceste alimente.”
În finalul discursului său, prof. Mencinicopschi a recomandat părinţilor un dulce sănătos pentru copiii lor – Magiunul de prune Topoloveni, datorită următoarelor calităţi nutriţionale ale produsului: „Ceea ce ne-a lăsat Dumnezeu sub forma fructului de prună este ceva ce nici astăzi nu apreciem la adevărata valoare; şi noi umblăm după Noni sau după Acai – sunt nişte fructe exotice. După părerea mea, un suc de Noni nu este cu nimic mai bun decât cinci prune culese din pom şi mâncate. Pruna are o capacitate antioxidantă cât un pumn de afine, asta înseamnă că are o capacitate de luptă împotriva acelor radicali liberi – specii foarte reactive de molecule din corpul nostru care distrug în primul rând ADN-ul, deci ne distrug genetica, cromozomii, iar după aceea ne distrug toate moleculele: colagenii – un colagen distrus înseamnă piele ridată, o elastină distrusă înseamnă un păr şi unghii friabile – asta ca să exprimăm numai ceea ce se vede, însă ceea ce este în profunzime este şi mai grav. Iată că pruna este un fruct care luptă cu succes împotriva apariţiei acestui stres oxidativ, exacerbat de alimentele albe menţionate. Însă ce legătură are magiunul de prune cu pruna? Petru că există şi alte produse din prune… Aici pui cinci kilograme de prune pentru un kilogram de magiun; şi foarte important cum le pui: nu le decojeşti, pentru că în coajă se află aceşti antioxidanţi. Produsul nostru tradiţional – magiunul de prune – este un produs obţinut din fruct integral. Susţinem acest produs, care în perioada de extrasezon al fructelor, este necesar. El conţine pe lângă zaharuri naturale – glucoză, fructoză – şi nişte îndulcitori mai speciali – sorbitol şi xylito, tot naturale, dar care au pe jumătate calorii cât glucoza, fructoza sau zaharoza – au capacitatea de a preveni cariile dentare. Aşadar, daca o prună are spre exemplu o capacitate antioxidantă unu, magiunul are cinci. Deci procesul acesta de fabricaţie este atât de menajant, încât nu distruge substanţele biologic active care se găsesc în prune, iar pruna în mod integral se găseşte în acest produs. Pruna are fibre, pruna are bor – esenţial atât pentru sănătatea sistemului osos, dar şi pentru sănătatea sistemului endocrin, în special pentru secreţia de hormoni estrogeni, dar şi testosteron. Pruna are seleniu, are o cantitate foarte mare de potasiu – astăzi potasiul este deficitar în alimentaţia noastră şi lipsa lui duce la boli cardiovasculare grave, în special la aritmii… Sper că v-am convins că acest produs merită să fie promovat şi mai ales mâncat, pentru calităţile lui deosebite, pentru faptul că este unul dintre foarte puţinele alimente care păstrează aproape integral calitatea unui fruct excepţional: pruna.”
