De ce nu prind produsele traditionale romanesti la export?
Produsele traditionale romanesti nu se vand bine la export. Strainii nu se inghesuie sa cumpere magiun de Topoloveni sau branza de burduf, din simplul motiv ca nu au auzit de ele. Nici nu aveau cum, statul nu se ocupa de promovare, iar producatorii nu au bani sa isi faca reclama nici in tara, daramite peste hotare.
Singurele initiative ale autoritatilor centrale pentru a incuraja producatorii traditionali au aparut de curand si se adreseaza in special consumatorului roman.
La inceput, deputatii au venit cu ideea de a inchide lanturile mari de supermarketuri si hipermarketuri duminica, pentru a promova producatorii romani. Initiativa legislativa a iscat un val de dezaprobare din partea reprezentantilor magazinelor vizate.
Mai nou, o alta idee de promovare a producatorilor romani s-a ivit in capul oficialilor: amenajarea unor standuri speciale, in marile magazine, unde producatorii traditionali vor putea sa-si vanda marfa.
Romanii care prefera gustul produselor traditionale romanesti din Banat sau din Maramures le vor putea cumpara din magazinul de langa casa, nu doar de la targurile de profil.
Lucia Romanescu, director executiv al Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti, crede ca este o idee foarte buna. „Mi se pare perfect, o idee foarte buna in sensul in care hipermarketurile atrag multi consumatori si produsele traditionale ar putea fi promovate mai bine”, a declarat Lucia Romanescu, pentru Ziare.com.
Cum atesti si cum protejezi un produs traditional?
In 2008, a fost infiintat Oficiul National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti, cu atributii in sprijinirea producatorilor pentru promovarea si protejarea alimentelor traditionale si ecologice. Atunci a inceput si procesul de protejare a denumirii produselor traditionale romanesti la nivelul Uniunii Europene.
Exista o diferenta intre notiunea de produs traditional atestat si protectia produsului, la nivel european. „Produs traditional este produsul care are atestat de produs traditional, protectia produselor traditonale romanesti este un demers obligatoriu european. Nu este acelasi lucru cu un atestat de produs traditional. Protectia se adreseaza denumirii, iar atestatul produsului”, a precizat Lucia Romanescu.
Pana acum, doar deliciosul magiun de Topoloveni a devenit brand traditional si asta pentru ca producatorii sunt putini si s-au asociat mai repede.
Certificarea europeana este o garantie a calitatii care apara numele si reteta produsului. Francezii, de exemplu, au peste o suta de branzeturi protejate. Si fac milioane din ele.
„La aceasta data exista un singur produs traditional Gem de prune Topoloveni pentru care s-a solicitat protectia denumirii acestuia la nivelul U.E.”, ne-a spus Iuliu Malos, consilier pe probleme traditionale in cadrul Directiei Generale Politici Agricole a MADR.
Ce si cum se exporta?
Desi in topul european al produselor traditionale atestate, Romania este depasita numai de Italia, produsele noastre nu se vand peste hotare.
La ora actuala, pe plan european sunt atestate 2.653 de produse traditionale romanesti, 4.366 italiene, 890 de produse frantuzesti, 526 de produse spaniole etc.
„Producatorii romani patrund cu greu pe piata europeana: ei participa in masura potentialului economic. Este adevarat ca nu toti producatorii traditionali au posibilitatea financiara sa participe la expozitii internationale pentru a-si promova produsele. Stiu ca exista, la nivelul administratiilor locale, actiuni care sustin financiar demersurile producatorilor de a-si promova produsele in strainatate”, ne-a declarat Lucia Romanescu.
„Nu stiu sa existe produse traditionale romanesti vandute in strainatate. Demersurile producatorilor traditionali sunt particulare, iar noi nu monitorizam aceste lucruri”, a mai spus Lucia Romanescu.
Practic, un produs traditional romanesc poate patrunde pe piata externa numai daca producatorul este suficient de potent financiar pentru a-l putea promova. Ceea ce nu se prea intampla. De cele mai multe ori, producatorii traditionali intampina probleme in a-si vinde produsele si pe piata interna.
Sistemul de atestare
Producatorul trebuie sa depuna la Directia Agricola in raza careia isi desfasoara activitatea de productie o cerere si un caiet de sarcini.
Iuliu Malos, consilier la MADR, a precizat pentru Ziare.com ca, pentru a obtine un atestat de produs traditional, producatorul trebuie sa depuna la Directia Agricola un caiet de sarcini care sa contina numele produsului, descrierea metodei de productie, inclusiv a naturii si caracteristicilor materiei prime si/sau ale ingredientelor utilizate si/sau a metodei de preparare a produsului, cu referire la traditionalitatea acesteia; elemente care sa prezinte evaluarea caracterului traditional; descrierea caracteristicilor produsului, prin indicarea principalelor sale caracteristici fizice, chimice, microbiologice si/sau organoleptice care se raporteaza la traditionalitate; cerintele minime si procedurile de verificare si control ale traditionalitatii.
Dupa ce este verificat caietul de sarcini de catre Directia Agricola, el este studiat si aprobat de catre MADR care verifica, inregistreaza si elibereaza atestatul de produs traditional. Tot acest proces este netaxat de stat, a mai precizat oficialul din cadrul ministerului.
Sursa: ziare.com
